În intervalul 2020-2025, Gărzile Forestiere au aplicat amenzi totale de 79 milioane lei, un indicator că infracțiunile din sectorul forestier rămân structurale în România, nu episoade izolate.

Deși organizația Agent Green a transmis zeci de sesizări, răspunsul autorităților a fost adesea perceput ca dezechilibrat, cu sancțiuni orientate mai frecvent către operatori privați și mai rar către Romsilva. Cea mai "dură" structură regională ar fi Garda Forestieră Suceava, cu 19 milioane lei amenzi cumulate în perioada analizată. În schimb, "surpriza" semnalată este Garda Forestieră Brașov: deși supraveghează un fond forestier foarte întins (în cinci județe, incluzând zone cu păduri valoroase), a avut niveluri de sancționare net inferioare, inclusiv un minim în 2021 (8.784 lei) și, din nou, cele mai mici amenzi în 2024 (156.900 lei), în contrast cu Suceava (4,8 milioane lei în același an, conform aceleiași surse).

Diferențele mari de aplicare a legii între regiuni sugerează probleme de guvernanță și prioritizare (resurse, management, apetit de control), nu doar variații ale fenomenului. Nota optimistă este că, începând cu decembrie 2025, Brașov ar avea o conducere nouă și o prezență mai vizibilă în teren, iar sesizările din ianuarie 2026 ar fi generat amenzi de ~100.000 lei.

Agent Green anunță că a obținut o primă victorie majoră pentru Pădurea Băneasa: corpul de control al ministrului mediului a confirmat exact temeiul legal invocat și a validat sesizarea lor, ceea ce întărește și celelalte două fronturi pe care merg în paralel - acțiunea în instanță și plângerea penală.

Organizația salută faptul că Ministerul Mediului a tratat subiectul serios și a produs un raport care confirmă problemele semnalate.

În esență, Agent Green susține că un tronson de aproximativ 0,72 km a fost "adăugat" în documentele amenajamentului silvic 2020–2029 ca parte din drumul forestier FE002 fără documentație legală, fără proiect tehnic și fără aprobările cerute de lege, ceea ce înseamnă că segmentul nu poate fi considerat drum forestier construit legal.

Miza nu este doar constatarea, ci repararea: corectarea amenajamentului și a hărților, readucerea terenului la starea inițială pe segmentul construit fără bază legală, recuperarea prejudiciului și folosirea concluziilor oficiale pentru anularea contractului contestat și pentru a opri practica "legalizărilor" retroactive.

Un nou conflict neașteptat și major s-a creat între marile organizații de mediu și Ministerul Mediului.

Organizațiile acuză instituția condusă de ministra Diana Buzoianu de o interferență gravă într-un proces esențial pentru conservarea biodiversității din România. Agent Green, Declic, Greenpeace și Platforma pentru Adaptare Climatică condamnă public intenția ministerului de a condiționa desemnarea celor 10% zone de protecție strictă de acordul proprietarilor de terenuri și al consiliilor locale.